ALTRE NORMATIVE
ORDIN 645/2005
Zone viticole e arricchimento
ORDIN 185/2008
Norme metodologiche vini aromatizzati
ORDIN 214/2003
Lista bevande spiritose
ORDIN 334/2009
Etichettatura e presentazione bevande spiritose
ORDIN nr.645/2005
privind aprobarea încadrării regiunilor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corecţiilor de tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare
În baza prevederilor art. 3 alin.3 din Legea viei si vinului în sistemul organizării comune a pieţei viti-vinicole nr.244/2002 şi ale art.111 lit.k) din Hotărârea Guvernului nr.1134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.244/2002;
În temeiul Hotărârii Guvernului nr.155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu modificările şi completările ulterioare,
emite următorul:
ORDIN
Art.1. – (1) Se aprobă încadrarea regiunilor viticole româneşti în următoarele zone viticole ale Uniunii Europene:
B- cu tărie alcoolică naturală minim 6,0% vol. ;
CIa)- cu tărie alcoolică naturală minim 7,5% vol. ;
CII- cu tărie alcoolică naturală minim 8,5% vol. ;
(2) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în cele trei zone viticole ale Uniunii Europene se face astfel:
2.1. Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei în zona viticolă B;
2.2.Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei în zona viticolă CIa) ;
2.3.Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei cu podgoriile: Ştefăneşti-Argeş, Sâmbureşti, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei în zona viticolă CIa);
2.4.Regiunea viticolă a Banatului în zona viticolă CIa);
2.5.Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului în zona viticolă CIa);
2.6.Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei în zona viticolă CII;
2.7.Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei în zona viticolă CII;
2.8.Regiunea viticolă a Teraselor Dunării în zona viticolă CII;
2.9.Regiunea viticolă a Nisipurilor şi Altor Terenuri Favorabile din Sudul Ţării în zona viticolă CII.
(3) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în zonele viticole B, CIa) si CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza ,,Studiului ecopedologic şi ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E”, elaborat de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.
Art.2. – (1) În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului mărirea ( ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare după cum urmează :struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat , vin nou aflat încă în fermentaţie şi vin de masă, obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura viţei de vie.
(2) Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare prevăzute la alin.(1) a dobândit cel puţin următoarele valori ale tăriei alcoolice naturale:
a)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 6% volume alcool adică102g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
b)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CIa),7,5% volume alcool adică 127,5g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
c)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII, 8,5% volume alcool adică 144,5g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială.
(3) Mărirea tăriei alcoolice se poate face numai până la anumite plafoane prevăzute la art.3 alin.7 şi alin.8, prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art.3 alin.1 şi nu poate depăşi următoarele limite:
a)pentru arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 2,5% volume alcool adică 42,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială ;
b) pentru arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII, 2,0% volume alcool adică 34,0 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială .
(4) În arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, în anii în care condiţiile climatice au fost deosebit de nefavorabile, mărirea tăriei alcoolice totale se poate face în limita a 3,5% volume alcool adică 59,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială până la plafonul prevăzut la art.3 alin.5, prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art.3 alin.1.
Art.3.–(1) Creşterea tăriei alcoolice totale exprimată în % volume alcool menţionată la art.2 se poate realiza numai prin :
a) adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat în cazul strugurilor proaspeti, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentaţie;
b) adaos de zaharoză , de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversă în cazul mustului de struguri;
c) concentrare parţială la rece în cazul producerii vinului de masă.
(2) Procedeele menţionate la alin.1 se exclud reciproc.
(3) Adaosul de zaharoză menţionat la alin.1 lit.(a) şi (b) se poate realiza numai în cazul producerii vinurilor de masă seci.
(4) Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat, sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 8% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B şi 6,5% în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII.
(5) În cazul aplicării prevederilor art.2 alin.4 limita de mărire în volume este de 11% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.
(6) Concentrarea nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial şi în nici un caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% volume tăria alcoolică naturală a mustului de struguri, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă.
(7) Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz, să mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă peste12% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CIa) şi 13% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII.
(8) Pentru vinul roşu tăria alcoolică totală în % volume a produselor menţionate la alin.7 poate creşte până la 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.
(9) Vinul din care se poate obţine vin de masă şi vinul de masă nu pot fi concentrate dacă produsele din care au fost obţinute au facut obiectul procedeelor menţionate la art.3 alin.1lit.(a) şi lit.(b).
Art.4.–(1) Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în urmatoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul. Ele pot face obiectul:
a) unei dezacidificări (micşorări a acidităţii totale) parţiale în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole B şi CIa);
b) unei acidificări sau a unei dezacidificări (măriri sau micşorări a acidităţii totale) fără a aduce atingere dispoziţiilor alin.3, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII .
(2) Acidificarea produselor, cu excepţia vinului, menţionate la alin.1 se poate face doar până la limita maximă de 1,50g/l, exprimată în acid tartric, sau 20 miliechivalenţi /l.
(3) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi /l.
(4) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi/l.
(5) Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.
(6) În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza acidificarea si dezacidificarea produselor cuprinse la alin.1 din arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII şi dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zonele viticole B şi CIa.
(7) Acidificarea şi îmbogaţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
Art.5.–(1) Fiecare procedură menţionată la art.2 alin.2 şi la art.4 alin.1 trebuie înscrisă pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.
(2) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă numai:
a) înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII;
b) înainte de 16 martie, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestor date.
Art.6.-Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comună a pieţei viti-vinicole, Anexa III, Anexa V, lit. C,D,E,G. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr.179/14.07.1999.
Art.7.- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I şi intră în vigoare la 1 septembrie 2005.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Norma la ordinul 185 din 2008
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezentele norme definesc termenii utilizati si stabilesc autoritatile responsabile cu verificarea respectarii prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, privind utilizarea materiilor prime si a substantelor aromatizante pentru obtinerea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole si cu verificarea pe piata a etichetarii acestora.
Art. 2. - (1) Evidenta materiilor prime si a bauturilor definite in prezentele norme se realizeaza conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 234/2004 privind aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in sectorul vitivinicol.
(2) Operatorii economici care produc si/sau imbuteliaza in vederea comercializarii bauturile definite in prezentele norme au obligatia inscrierii in Registul Industriilor Vitivinicole, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 71/2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la inscrierea agentilor economici care desfasoara activitati in domeniul vitivinicol in Registrul Industriilor Vitivinicole.
(3) Inainte de comercializarea fiecarui lot de produse finite, producatorii comunica in scris organismelor de control ale Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol care au obligatia de a verifica si a viza rapoartele de fabricatie si registrele de evidenta obligatorii, prelevand totodata probe-martor care se vor pastra la producator pe toata perioada comercializarii lotului respectiv.
(4) Loturile de produse finite se pun in circulatie numai pe baza unui buletin de analiza emis de un laborator autorizat in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 277/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea laboratoarelor in vederea executarii de analize pentru vinurile si celelalte produse pe baza de must si vin ce urmeaza a fi expediate in scopul comercializarii pe piata interna prin care se atesta conformitatea din punct de vedere al compozitiei fizico-chimice si caracteristicilor organoleptice cu prevederile prezentelor norme.
(5) Producerea, definirea si comercializarea altor vinuri aromatizate, bauturi aromatizate pe baza de vin sau cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole decat cele definite in prezentele norme elaborate in conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 se pot face numai cu respectarea procedurii prevazute la art. 13 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991.
(6) Vinurile si musturile utilizate ca materii prime sau aditionale in compozitia bauturilor definite in prezentele norme trebuie sa fie realizate in conformitate cu practicile si tratamentele oenologice si sa corespunda parametrilor de compozitie si caracteristicilor organoleptice stabilite prin Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, republicata, precum si a normelor metodologice de aplicare a acestei legi.
Art. 3. - (1) Alcoolul etilic utilizat pentru prepararea vinurilor aromatizate si a bauturii definite la art. 8 pct. 3 trebuie sa corespunda caracteristicilor prevazute la art. 6 alin. (4) si (5), in conformitate cu anexa I "Caracteristicile alcoolului etilic" din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991.
(2) Alcoolul etilic utilizat pentru a dilua sau a dizolva materiile colorante, aromele sau orice alt aditiv autorizat nu este considerat ca un ingredient.
Art. 4. - (1) Utilizarea apei eventual distilata sau demineralizata este admisa in cazul in care calitatea apei este conforma cu dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, ale Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara, a productiei si distributiei apei potabile si daca adaosul de apa nu modifica natura bauturii.
(2) Lista aditivilor alimentari permisi, modalitatile de folosire a acestora, precum si substantele adaugate trebuie sa corespunda prevederilor legislatiei in vigoare.
Art. 5. - In conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, vinul aromatizat, bautura aromatizata pe baza de vin si cocteilul aromatizat din produse vitivinicole reprezinta:
A. Vinul aromatizat este bautura:
1. obtinuta din vinuri de masa sau de calitate, vinuri petiante gazeificate si eventual cu un adaos de must de struguri si/sau must de struguri partial fermentat;
2. la care s-a adaugat alcool etilic, care trebuie sa corespunda caracteristicilor prevazute la art. 6 alin. (4) si (5);
3. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau mirodenii;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante identice cu cele naturale si/sau cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
c) (1) la care utilizarea amestecurilor de substante aromatizante identice cu cele naturale, care prezinta aroma si/sau gust de migdala, caisa sau ou, este autorizata numai in completarea migdalelor, caiselor sau oualor utilizate la producerea vinurilor aromatizate, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 122/1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea si prezentarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole.
(2) Amestecurile de arome utilizate trebuie sa respecte prevederile legislative in domeniu, iar producatorul respectiv are obligatia de a pastra un registru separat pentru utilizarea acestor arome. Registrul cuprinde informatii detaliate privind utilizarea suplimentara a aromei in bautura in comparatie cu aroma principala, natura si cantitatea aromei identice cu aroma naturala prezenta in produs si locul de stocare, precum si inscrierea fiecarei operatii sau manipulari efectuate.
d) la care este autorizata utilizarea aromelor identice cu aroma naturala de vanilie, conform reglementarilor legislatiei in vigoare;
4. care a fost supusa, in general, unei indulciri si eventual unei colorari cu caramel;
5. care are o concentratie alcoolica dobandita minima 14,5% in volume si de maximum 22% in volume si o concentratie alcoolica totala minima de 17,5% in volume;
6. pentru produsele care poarta mentiunea "sec" sau "extrasec" concentratia alcoolica totala este de minimum 16% in volume, respectiv 15% in volume;
7. Vinurile si/sau musturile de struguri partial fermentate, utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 75%, procent ce va fi mentionat in sistemul de etichetare;
8. denumirea "vin aromatizat" poate fi inlocuita cu cea de "aperitiv pe baza de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" in acest context este limitata numai pentru produsele prevazute la art. 7.
B. Bautura aromatizata pe baza de vin este bautura:
1. obtinuta din vin nou aflat inca in fermentatie, vin de masa, vin de calitate, vin spumant, vin spumos, vin petiant si vin petiant gazeificat, cu exceptia vinurilor fabricate cu adaos de alcool si eventual cu un adaos de must de struguri si/sau must de struguri partial fermentat;
2. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau substante aromatizante identice cu cele naturale;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
3. care a fost supusa unei eventuale indulciri;
4. care nu a facut obiectul unui adaos de alcool etilic, cu urmatoarele exceptii:
a) bauturile aromatizate pe baza de vin definite la art. 8 pct. 3 din prezentele norme;
b) bauturile aromatizate pe baza de vin, indulcite, obtinute din vin alb, la care s-a adaugat distilat de struguri uscati si care au fost aromatizate exclusiv cu extract de nucsoara, conform Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 122/1994.
Bauturile aromatizate pe baza de vin, obtinute din vin rosu, care au fost indulcite si la care s-au adaugat preparatele aromatizante prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Directiva CEE 88/388 a Consiliului. Aceste preparate aromatizante sunt obtinute exclusiv din condimente, ginseng, nuci, citrice si plante aromatice;
5. care are o concentratie alcoolica dobandita egala sau mai mare de 7% in volume si de maximum 14,5% in volume;
6. vinurile utilizate la fabricarea bauturii aromatizate pe baza de vin trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 50%, mentionat in sistemul de etichetare.
C. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este bautura:
1. obtinuta din vin si/sau musturi de struguri;
2. a) care a fost supusa aromatizarii cu substante aromatizante naturale si/sau produse aromatizante naturale si/sau plante aromatice si/sau substante aromatizante identice cu cele naturale;
b) la care este interzisa aromatizarea cu substante aromatizante si/sau produse aromatizante obtinute prin sinteza chimica, dar care nu sunt identice din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in produsele de origine vegetala;
3. care a fost supusa unei eventuale indulciri si unei eventuale colorari, in conformitate cu prevederile prezentelor norme.
4. care nu a facut obiectul unui adaos de alcool;
5. care nu are o concentratie alcoolica dobandita mai mica de 7% in volume;
6. vinurile si/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie sa fie prezente in produsul finit in proportie de minimum 50%, mentionat in sistemul de etichetare;
7. folosirea termenului "cocteil" in acest context nu exclude utilizarea acestuia pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.
CAPITOLUL II
Definitii
Art. 6. - In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc, conform prevederilor Regulamentului (CEE) nr. 1.601/1991, dupa cum urmeaza:
1. indulcire - operatia care consta in utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre urmatoarele produse: zahar semialb, zahar alb, zahar alb rafinat, dextroza, fructoza, sirop de glucoza, zahar lichid, zahar lichid invertit, sirop de zahar invertit, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, must proaspat de struguri, zahar caramelizat, miere, sirop de roscove.
Prin zahar caramelizat se intelege produsul obtinut exclusiv prin incalzirea controlata a zaharozei, fara adaos de baze, de acizi minerali sau de alti aditivi chimici;
2. aromatizare - operatia care consta in utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor substante aromatizante naturale, produse aromatizante naturale, plante aromatice si/sau mirodenii, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, prin adaugarea carora caracteristicile organoleptice ale produsului finit sunt modificate fata de cele ale vinului;
3. colorare - operatia care consta in utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranti, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
4. adaos de alcool - operatia care consta in folosirea pentru prepararea vinurilor aromatizate si a bauturii definite la art. 8 pct. 3 a unuia sau a mai multora dintre urmatoarele produse: alcool etilic de origine viticola, agricola; alcool de vin sau de stafide; distilat de vin din stafide sau de origine agricola; rachiu de vin sau tescovina de struguri ori rachiu din stafide;
5. alcoolul etilic de origine agricola trebuie sa corespunda urmatoarelor caracteristici:
a) caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil strain de materia prima;
b) concentratia alcoolica in volume minima de 96%;
c) valori maxime in elemente reziduale:
- aciditate totala exprimata in acid acetic g/hl de alcool la 100% in volume: 1,5;
- esteri exprimati in acetat de etil g/hl alcool la 100% in volume: 1,3;
- aldehide exprimate in acetaldehida g/hl alcool la 100% in volume: 0,5;
- alcooli superiori exprimati in metil-2 propanol-1 g/hl alcool la 100% in volume: 0,5;
- metanol g/hl alcool la 100% in volume: 50;
- extract sec g/hl alcool la 100% in volume: 1,5;
- baze azotate volatile exprimate in azot g/hl alcool la 100% in volume: 0,1;
- furfural g/hl alcool la 100% in volume: nedetectabil;
6. concentratie alcoolica dobandita in volume - numarul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, continute in 100 volume din produsul considerat la aceeasi temperatura;
7. concentratie alcoolica potentiala in volume - numarul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, ce pot fi obtinute prin fermentarea totala a zaharurilor continute in 100 volume din produsul considerat la aceeasi temperatura;
8. concentratie alcoolica totala in volume - suma concentratiilor alcoolice dobandita si potentiala, in volume;
9. concentratie alcoolica naturala in volume - concentratia alcoolica totala in volume a produsului considerat inaintea oricarei imbogatiri.
Art. 7. - Definitiile diferitelor categorii de vinuri aromatizate a caror denumire poate inlocui denumirea de "vin aromatizat" trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 si sunt:
1. vermut - vinul aromatizat obtinut din vinurile definite la art. 5 lit. A pct. 1 care au fost supuse unei aromatizari cu substante din speciile de pelin Artemisia sau cu substante derivate din acestea. Indulcirea se realizeaza numai cu zahar caramelizat, zaharoza, must de struguri, must de struguri concentrat si must de struguri concentrat rectificat;
2. vin aromatizat amar - vinul de struguri care a fost supus unei aromatizari amare caracteristice. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmata de numele principalei substante aromatizante. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmata de numele substantei aromatizante principale si poate fi completata sau inlocuita de urmatoarele denumiri:
a) vin cu chinina, in cazul in care aromatizarea principala este obtinuta cu aroma principala chinina;
b) Bitter vino, in cazul in care aromatizarea principala este facuta cu aroma naturala de gentiana si cand bautura a fost supusa unei colorari galbene si/sau rosii cu ajutorul unor coloranti alimentari autorizati; folosirea termenului "bitter" nu prejudiciaza in acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme;
c) Americano, in cazul in care aromatizarea este datorata prezentei substantelor aromatizante naturale provenind din pelin si din gentiana si cand bautura a fost supusa unei colorari galbene si/sau rosii cu ajutorul unor coloranti autorizati, conform reglementarilor legale in vigoare;
3. vin aromatizat cu ou - vinul aromatizat, cu adaos de galbenus de ou de calitate sau cu substante derivate din acesta, al carui continut in zahar, exprimat in zahar invertit, este de minimum 200 g, iar continutul in galbenus de ou este de minimum 10 g/l de produs finit.
Termenul cremovo poate insoti termenul "vin aromatizat cu ou" atunci cand vinul aromatizat cu ou contine vin Marsala intr-o proportie de minimum 80%.
Termenul cremovo zabaione poate insoti termenul "vin aromatizat cu ou" atunci cand vinul aromatizat cu ou contine vin Marsala intr-o proportie de minimum 80% si are un continut in galbenus de ou de minimum 60 g/l;
4. Vakeva viiniglogi/Starkvinsglogg - vinul aromat care a fost preparat din vinurile mentionate la art. 5 lit. A, al carui gust caracteristic este obtinut prin utilizarea cuisoarelor si/sau scortisoarei care trebuie intotdeauna sa fie folosite impreuna cu alte mirodenii; aceasta bautura poate fi indulcita in conformitate cu art. 6 pct. 1.
Art. 8. - Definitiile diferitelor categorii de bauturi aromatizate pe baza de vin, a caror denumire poate inlocui denumirea "bautura aromatizata pe baza de vin" in statul membru producator sau poate fi utilizata ca o completare la denumirea "bautura aromatizata pe baza de vin" in celelalte state membre, trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, si sunt:
1. Sangria - bautura obtinuta pe baza de vin, aromatizata prin adaos de extracte sau esente naturale de citrice, cu sau fara sucul acestor fructe, eventual cu un adaos de mirodenii, indulcita, cu adaos de bioxid de carbon si avand o concentratie alcoolica dobandita de maximum 12% in volume.
a) Bautura poate contine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor, iar culoarea sa trebuie sa provina in exclusivitate din materiile prime folosite.
b) Denumirea "Sangria" trebuie sa fie insotita in mod obligatoriu de mentiunea "Fabricat in Romania";
2. Clarea - bautura pe baza de vin alb obtinuta in aceleasi conditii cu cele prevazute pentru bautura "Sangria".
- Denumirea "Clarea" trebuie sa fie insotita in mod obligatoriu de mentiunea "Fabricat in Romania";
3. Zurra - bautura obtinuta prin adaos de brandy sau de rachiu de vin, conform definitiilor prevazute de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, la bauturile definite la pct. 1 si 2 si cu adaos eventual de bucati de fructe. Concentratia alcoolica in volume dobandita trebuie sa fie de minimum 9% vol. si de maximum 14% vol.;
4. Bitter soda - bautura aromatizata obtinuta din bitter vino, al carei continut in produsul final trebuie sa fie de minimum 50% in volume, cu adaos de bioxid de carbon sau de apa gazoasa si eventual cu aceiasi coloranti ca pentru bitter vino.
a) Concentratia alcoolica dobandita trebuie sa fie egala sau mai mare de 8% si de maximum 10,5% in volume.
b) Folosirea termenului "bitter" in acest context nu prejudiciaza folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme;
5. Kalte Ente - bautura aromatizata obtinuta prin amestecul de vin, vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon, la care se adauga substante naturale de lamaie sau extracte din aceste substante al caror gust trebuie sa fie predominant. Continutul produsului finit in vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie sa fie de minimum 25% in volume;
6. Viiniglogi/Vinglogg - bautura aromatizata obtinuta exclusiv din vin rosu sau alb, aromatizata in special cu scortisoara si/sau cuisoare. In cazul in care a fost preparata din vin alb, denumirea comerciala "Viiniglogi/Vinglogg" trebuie sa fie completata cu cuvintele "vin alb";
7. Maiwein - bautura aromatizata obtinuta din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia, astfel incat gustul de Asperula odorata sa fie predominant;
8. Maitrank - bautura aromatizata obtinuta din vin alb sec in care au fost macerate plante de Asperula odorata sau careia i s-au adaugat extracte din aceste plante, cu adaos de portocale si/sau de alte fructe, eventual sub forma de suc, cu concentrate sau extracte, si care a fost supusa unei indulciri cu maximum 5% indulcitori;
9. Pelin - bautura aromatizata pe baza de vin, produsa din vin alb sau rosu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfecla de zahar) si o tinctura speciala din ierburi, avand o tarie alcoolica de nu mai putin de 8,5% vol., un continut de zahar, exprimat ca zahar invertit, de 45-50 g/l si o aciditate totala de nu mai putin de 3 g/l, exprimata ca acid tartric.
Art. 9. - Definitiile diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole, a caror denumire poate inlocui denumirea "cocteil aromatizat din produse vitivinicole" in statul membru producator sau poate fi utilizata ca o completare la denumirea "cocteil aromatizat din produse vitivinicole" in celelalte state membre, trebuie sa corespunda prevederilor art. 2 alin. (4) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 si sunt:
a) cocteil pe baza de vin - bautura aromatizata in care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit si continutul in zahar, exprimat in zahar invertit, este de maximum 80 g/l;
b) petiant de struguri aromatizat - bautura fabricata exclusiv din must de struguri, cu o concentratie alcoolica dobandita de maximum 4% in volume si cu anhidrida carbonica provenind exclusiv din fermentatia mustului de struguri.
Art. 10. - (1) Denumirile prevazute la cap. I art. 5 lit. A si B si in cap. II art. 7 si 8 pot fi completate cu mentiunile "extrasec", "sec", "demisec", "demidulce" si "dulce", cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Mentiunile "demidulce" si "dulce" pot fi inlocuite cu o indicatie asupra continutului in zahar, exprimat in g/l de zahar invertit.
(3) Atunci cand denumirea sub care se vinde produsul a bauturilor aromatizate pe baza de vin contine termenul "spumant", cantitatea de vin spumant utilizata trebuie sa fie de minimum 95%.
CAPITOLUL III
Producere si comercializare
Art. 11. - (1) Producerea bauturilor prevazute in prezentele norme se poate face numai pe baza licentei de fabricatie a produselor alimentare, obtinuta in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializari, aprobata cu modificari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Fara a aduce atingere prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 42/1995, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea obtinerii licentei de fabricatie, solicitantii vor prezenta pentru fiecare categorie de produse si tip de bautura din cadrul categoriei respective modelul de eticheta si contraeticheta ale produselor, insotit de un aviz de conformitate a sistemului de etichetare emis de Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, dupa consultarea prealabila a inspectoratelor regionale pentru protectia consumatorilor.
Art. 12. - Producerea si comercializarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole care nu corespund caracteristicilor de compozitie definite la art. 5, 7, 8, 9 si 10 sunt interzise.
Art. 13. - Prelucrarea, transformarea sau utilizarea directa a produselor vitivinicole pentru obtinerea in vederea comercializarii cu amanuntul a unor bauturi alcoolice nedistilate, care nu sunt definite si descrise din punctul de vedere al compozitiei si caracteristicilor organoleptice prin norme comunitare ori nationale, este permisa conform art. 15.
Art. 14. - Producerea in vederea comercializarii cu amanuntul a bauturilor alcoolice nedistilate, care nu sunt reglementate prin norme nationale sau comunitare din punctul de vedere al compozitiei fizico-chimice si caracteristicilor organoleptice, obtinute prin fermentarea sau refermentarea diferitelor materii prime sau produse de origine agricola, este permisa conform art. 15.
Art. 15. - In vederea producerii bauturilor alcoolice prevazute la art. 13 si 14, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia de industrie alimentara, va elabora, in conditiile legii, normele tehnice privind definirea, descrierea, compozitia, parametrii de calitate si modul de etichetare a bauturilor alcoolice nedistilate, in termen de 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentelor norme.
CAPITOLUL IV
Etichetare si imbuteliere
Art. 16. - (1) Bauturile care fac obiectul prezentelor norme nu se pot comercializa sub alte denumiri fata de cele prevazute la art. 5, 7, 8, 9 si 10, prin asocierea de termeni ori formule, precum: "gen", "tip", "mod", "stil", "marca", "gust" sau alte mentiuni similare cu una dintre denumirile prevazute in prezentele norme.
(2) Denumirile sub care se vand produsele definite in prezentele norme nu pot fi completate cu denumiri de origine controlata ori cu indicatii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole.
Art. 17. - Comercializarea vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole se face numai in forma imbuteliata in recipiente de sticla.
Art. 18. - (1) Fara a aduce atingere prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, etichetarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produsele vitivinicole definite la art. 2 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 trebuie sa cuprinda elementele suplimentare de etichetare prevazute la art. 7 si 8 din acelasi regulament.
(2) Etichetele vinurilor aromatizate, bauturilor aromatizate pe baza de vin si cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele elemente:
a) denumirea sub care se vinde produsul, care se va inscrie cu caractere de aceleasi forma si marime;
b) lista cuprinzand ingredientele; in cazul utilizarii alcoolului provenit dintr-o singura materie prima, se va indica natura alcoolului utilizat;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitatea produsului;
d) volumul net;
e) concentratia alcoolica inscrisa cu cifre cu cel mult o zecimala, urmata de simbolul "% vol." si care poate fi precedata de cuvantul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
f) data durabilitatii minimale pentru bauturile aromatizate pe baza de vin ce prezinta concentratia alcoolica mai mica de 10% exclusiv si pentru cocteilurile aromatizate din produse vitivinicole;
g) conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
h) denumirea sau denumirea comerciala si adresa producatorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; in cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se inscriu numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania;
i) locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului;
j) numarul lotului, care sa permita identificarea acestuia;
k) mentiunea "Fabricat in Romania" pentru sortimentele "Sangria" si "Clarea";
l) mentionarea ingredientelor care pot cauza reactii adverse, conform anexei nr. 1 f) la Hotararea Guvernului nr. 106/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Etichetarea, publicitatea si prezentarea produselor nu trebuie sa cuprinda cuvinte, desene, elemente figurative sau orice alta combinatie a acestor semne identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, a unei indicatii geografice sau denumiri de origine controlata, care:
- pot crea confuzii sau induce in eroare consumatorii carora le sunt adresate;
- pot fi confundate de catre consumatorii carora le sunt destinate, cu descrierea completa sau partiala a unui vin a carui descriere este stabilita prin dispozitii speciale.
(4) Reprezentarea grafica a strugurilor, vitei-de-vie sau a partilor vegetale din acestea pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisa.
Art. 19. - (1) Elementele obligatorii de etichetare se inscriu cu caractere vizibile, lizibile, care sa nu permita stergerea, sa nu fie acoperite de alte inscrisuri, imagini sau desene.
(2) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net, concentratia alcoolica si, dupa caz, data durabilitatii minimale trebuie sa fie inscrise in acelasi camp vizual.
CAPITOLUL V
Verificarea, controlul si aplicarea sanctiunilor
Art. 20. - (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, si Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, verifica si controleaza materiile prime utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole si documentele de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in sectorul vitivinicol.
(2) Verificarea calitatii loturilor de produse se face pe intregul lor circuit, de la producere pana la comercializare, pe baza licentei de fabricatie, a documentatiei tehnice a produsului, a buletinului de analiza, a probei-martor si a expertizelor de laborator autorizat.
(3) Verificarea pe piata a conformitatii vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, precum si a modului de respectare a prevederilor legale privind etichetarea acestora se face de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin inspectoratele regionale pentru protectia consumatorilor, si Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, conform atributiilor conferite de legislatia in vigoare fiecarei institutii.
Art. 21. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de Legea nr. 244/2002, republicata, Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, si de Ordonanta Guvernului nr. 42/1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 123/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza de catre Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si de Ministerul Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, conform atributiilor fiecarei institutii.
Norma
din 29/02/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 28/07/2008
de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea si prezentarea vinurilor aromatizate, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole
O R D I N
Nr 214 din 31.03.2004
pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile
protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi
spirtoase
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, vazand referatul de aprobare privind denumirile protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase, in temeiul Hotararii Guvernului nr.409/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, emite urmatorul ordin:
Art. 1. Se aproba Lista cuprinzand denumirile protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase, cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. Lista prevazuta la art. 1 va fi transmisa Uniunii Europene in vederea solicitarii protejarii denumirilor pentru bauturi spirtoase, prin inregistrarea acestora in conformitate cu legislatia comunitara, dupa aderare, in procedura normala.
Art. 3 La data publicarii prezentului ordin, Ordinul nr. 334/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand indicatiile
geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturile alcoolice distilate din vin, din subproduse
rezultate la fabricarea vinului si din fructe, publicat in MO nr. 384 din 04.06.2003, se abroga.
Art. 4 Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale
Ilie SARBU
Anexã
L I S T A
cuprinzând denumirile protejate ºi
recunoscute în România pentru bãuturi spirtoase
Þuicã
- de Jidvei
- de Piteşti
- de Buzãu
- de Pietraia
- de Livezi
- Plaiul Vulcãneşti
- de Buzeşti
- de Murgas
- de Mãgura
- de Cluj
- de Vãleni
- Z etea de Medieşu Aurit
- Principe Mihai
- de Horezu
- de Valea Vinului
- de Feneş
- de Bosanci
- de Maramureş
- de Dâmboviþa
- de Tifeşti
- de Vidra
- de Negreºti
- de Valea Sãrii
- de Nãruja
- de Valea Putnei
- de Valea Milcovului
- de Focşani
- de Dragosloven
- de Vrancea
- de Jariştea
Þuicã bãtrânã
- de Piteşti
- de Dealul mare
- de Porolissum
- Turnul lui Ştefan
- de Buzãu
- de Cluj
- de Vrancea
- de Focşani
Þuicã superioarã
- de Argeş
- de Zalãu
- de Silvania
Þuicã selecþionatã
- de Cluj
- Maramureşanã
- de Bihor
- Mureşanã
- Horincã de Maramureş
- Horincã de Cãmârzana
- Horincã de Seini
- ªliboviþã de Maramureş
- Ardeleneascã de Bistriþa
- Turþ de Oaş
- Turþ de Maramureş
- Horincã de Chioar
- Horinca de Lãpuş
Rachiu de fructe
- de Buzãu
- de Cîlnãu
- Pãlincã de Bihor
- Pãlincã de Zalãu
- Pãlincã de Ardeal
- Pãlincã de Maramureş
- Pãlincã de Valea Vinului
- Pãlincã de Medieşu Aurit
- Pãlincã de Cãmârzana
- Pãlincã de Oaş
- Pãlincã de Cîlnãu
- Pãlincã de Cluj
- de Focşani
- de Dragosloveni
- de Jariştea
- de Vrancea
- Voinicu Voineşti
Rachiu de mere
- de Cluj
- de Mangalia
- de Bihor
- de Dealu Mare
- de Goieşti
- de Brabova
- de Drosia
- de Terpezia
- de Cucea
- de Circea
- de Dunãreni
- de Porolissum
- de Apold
- de Mediaş
- de Jidvei
- de Dâmboviþa Roua
Rachiu de pere
- de Cluj
- de Dealu Mare
- de Bihor
- de Circea
- de Varvor
- de Goieşti
- de Porolissum
- de Mediaş
Rachiu de cireşe
- de Circea
- de Goieşti
- de Bihor
- de Cotnari
- de Simnic
- de Brãdeşti
Rachiu de gutui
- de Cluj
Rachiu de vişine
- de Circea
- de Goieşti
- de Brabova
- de Calafat
Rachiu de caise
- de Tîmbureşti
- de Bihor
- de Fãclia
- de Circea
- de Ostrov
- de Dãbuleni
- de Brabova
- de Cluj
Rachiu de piersici
- de Valu lui Traian
- de Bihor
- de Mangalia
- de Tîmbureşti
- de Piscu Sadovei
- de Ostrov
- de Dãbuleni
- de Circea
- de Cluj
Rachiu de vin
- de Ostrov
- de Iaşi
- de Teremia Mare
- de Huşi
- de Jidvei
- de Bihor
- de Alba Iulia
- de Buzãu
- Vinars Tãrnave
- Vinars Sebeş
- Vinars Vaslui
- Vinars Ştefãneşti
- Vinars Mãderat
- Vinars Diosig
- Vinars Pietroasa
- Vinars Napoca
- Vinars Sanislãu
- Vinars Murfatlar
- Vinars Vrancea
- Vinars Segarcea
- Vinars Iaşi
- Vinars Banu Mãrãcine
- Vinars Huşi
- Vinars Focşani
- Vinars Jariştea
- Vinars Dragosloveni
- Vinars Carpatin
Rachiu de tescovinã
- de Apold
- de Jidvei
- de Tulcea
- de Bihor
- de Vrancea
- de Focşani
Rachiu de drojdie
- de Ostrov
- de Mangalia
- de Silvana
- de Huşi
- de Valu lui Traian
- de Iaşi
- de Apold
- de Jidvei
- de Bihor
ORDIN 334-2009
pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate”, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare
Văzând Referatul de aprobare nr. 117812/11.08.2008, întocmit de Direcţia generală implementare politici agricole,
având în vedere prevederile art.34 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale art. 7 alin.(4) din Hotărarea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5. alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.748/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii publice şi preşedintele autorităţii naţionale pentru protecţia consumatorilor
emit următorul:
ORDIN
Art.1 Se aprobă Normele privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, prevăzute în anexă care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.2 (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, oficiile de sănătate publică judeţene şi al municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
(2) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată.
(3) Verificarea şi controlul respectării prevederilor prezentului ordin privind producerea şi comercializarea ‘’Băuturilor fermentate’’ altele decât berea şi vinul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare, se fac de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Inspecţia tehnică şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară.
(4) Verificarea şi controlul pe piaţă a respectării prevederilor prezentului ordin privind etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’ altele decât berea şi vinul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Art.3 (1) Producerea, îmbutelierea şi comercializarea “Băuturi fermentate”, altele decât berea şi vinul, se face în baza licenţei de fabricaţie eliberată conform Ordinului nr. 357/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfasoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare şi cu respectarea prevederilor prezentului ordin.
(2) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTRUL AGRICULTURII
ŞI DEZVOTĂRII RURALE
Dacian CIOLOŞ
MINISTRUL SĂNĂTĂŢII PREŞEDINTELE AUTORITĂŢII
PUBLICE NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA
CONSUMATORILOR
Eugen NICOLĂESCU Dan VLAICU
NORME
privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’,
altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art.1 (1) Prezentele norme definesc termenii utilizaţi şi stabilesc autorităţile responsabile cu verificarea şi controlul respectării prevederilor privind producerea, comercializarea şi etichetarea ‘’Băuturilor fermentate’’, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare.
(2) Prezentele norme nu se aplică ‘’Băuturilor fermentate’’ fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestor produse în statul respectiv să asigure un nivel de protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezentele norme.
Art.2 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
“Băutura fermentată” este băutura alcoolică nedistilată:
(1) a) obţinută în exclusivitate prin fermentarea unor materii prime sau produse agricole;
b) materiile prime sau produsele agricole utilizate ca atare sau în amestec la fabricarea băuturilor fermentate pot fi:
- fructe din plantaţii de arbuşti fructiferi (afine, agrişe, coacăze, mure, zmeură, cătină, coarne, măceşe, porumbe, etc.) şi/sau fructe sau părţi ale acestora din plantaţii pomicole (mere, pere, prune, caise, etc.);
- plante medicinale şi/sau aromatice sau părţi ale acestora (mentă, salvie, busuioc, pelin, soc, rosmarin, cimbru, coreandru, chimion, anason, etc.);
- produse şi/sau subproduse agricole din cultură sau floră spontană (cereale, miere, tărâţe de grâu sau de secară ori de porumb, legume, sucuri de fructe şi sucuri de legume).
c)utilizarea la fabricare a zahărului sau a altor produse similare, în scopul creşterii potenţialului alcoolic, nu este permisă
d) utilizarea la fabricarea băuturilor fermentate a vinului şi/sau a mustului de struguri şi/sau a mustului de struguri parţial fermentat şi/sau a mustului proaspăt oprit din fermentaţia alcoolică şi/sau a subproduselor vitivinicole rezultate din prelucrarea vinurilor, nu este permisă;
e) utilizarea la fabricarea băuturilor fermentate a alcoolului etilic, distilatelor, rachiurilor sau a băuturilor spirtoase, definite conform Regulamentului (CE) nr.110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.1576/89 al Consiliului, nu este permisă;
f) aromatizarea cu substanţe aromatizante naturale şi/sau produse aromatizante naturale şi/sau substanţe aromatizante identice cu cele naturale, definite la art.1, alin.(2), literele (b), i), ii) si (c) din Directiva 88/388/CEE, precum şi aromatizarea cu mirodenii şi/sau plante aromatice, este permisă;
g) alcoolul etilic utilizat pentru a dilua sau a dizolva aromele, materiile colorante sau orice alt aditiv autorizat, nu este considerat ca un ingredient;
h) utilizarea apei eventual distilată sau demineralizată, este admisă; calitatea acesteia trebuie să fie conformă cu reglementările naţionale adoptate în conformitate cu prevederile Directivei Consililui 80/777/CEE privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale şi Directivei Consililui 93/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman;
i) utilizarea unuia sau mai multor conservanţi, acidifianţi, coloranţi, caramel, şi îndulcitori alimentari, în limite admise legal, este permisă;
j) îndulcirea prin folosirea la prepararea băuturilor fermentate, altele decat berea şi vinul, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele produse, este permisă: zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, zahăr caramelizat, miere şi sirop de roşcovă;
k) concentraţie alcoolică în volume dobândită este de minimum 1,2% în volume şi maximum 15% în volume;
l) denumirea ‘’Băutură fermentată’’ poate fi completată cu următoarele menţiuni:
- sec: pentru produsele al căror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este sub 20 de grame pe litru;
- demidulce: pentru produsele al căror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este egal sau mai mare de 20 de grame pe litru şi sub 50 de grame pe litru;
- dulce: pentru produsele al caror conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este egal sau mai mare de 50 de grame pe litru;
(2) Producătorii, persoane fizice sau juridice, trebuie să ţină un registru special referitor la materiile prime sau produsele agricole utilizate la fabricarea băuturilor fermentate, substanţele aromatizante naturale şi/sau produsele aromatizante naturale şi/sau plantele aromatice şi/sau a mirodeniile şi/sau substanţele aromatizante identice cu cele naturale.
(3) Registrul special conţine informaţiile următoare:
a) tipul de materie primă sau produs agricol folosit la fabricarea băuturilor fermentate însoţit de buletinul de analiză;
b) furnizorul materiei prime sau produsului agricol folosit la fabricarea băuturilor fermentate şi documentele de evidenţă a circulaţiei acestora;
c) aromele şi cantităţile utilizate;
d) conservanţii, acidifianţii, caramelul, îndulcitorii alimentari şi cantităţile utilizate;
e) denumirea sub care se comercializează băutura;
f) loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de produs finit va fi însoţit de fişa tehnică, buletin de analiză, proba martor.
Art.3 Băuturile fermentate, altele decât berea si vinul, obţinute în conformitate cu prevederile prezentului ordin se denumesc „Băuturi fermentate”; pentru băuturile fermentate care se obţin prin fermentarea exclusivă a unui fruct sau a unui produs de origine agricolă, este permisă utilizarea denumirii ‘’Bautură fermentată’’ însoţită de numele fructului sau produsului agricol; băuturile fermentate care se obţin prin fermentarea mai multor fructe se pot comercializa sub denumirea de ‘’Bautură fermentată din fructe’’.
Art.4 Obţinerea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul, prin amestecul sau combinarea (cupajarea) a doua sau mai multor băuturi fermentate, este permisă.
a) amestec - operaţiunea care constă în a pune împreuna doua sau mai multe băuturi fermentate obţinute din aceleaşi materii prime;
b) combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a doua sau mai multe băuturi fermentate din aceeaşi categorie, (băuturi fermentate din fructe).
CAPITOLUL II
Producere şi comercializare
Art.5 (1) Producerea şi comercializarea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul,destinate consumului uman ca atare, se face în baza licenţei de fabricaţie a produselor alimentare obtinuţă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului nr.357/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare.
(2) Băuturilor definite în prezentele norme se realizează în baza specificaţiei tehnice sau a standardului de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice, condiţiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea şi denumirea comercială, cu respectarea reglementărilor comunitare şi naţionale.
(3) Producerea băuturilor fermentate altele decât berea si vinul, destinate consumului uman ca atare, care nu corespund prevederilor din prezentele norme, nu este permisă.
(4) Încăperile, utilajele şi instalaţiile în care se realizează, depozitează şi îmbuteliază băuturile definite în prezentele norme, trebuie să fie de uz alimentar şi să corespundă reglementărilor în vigoare.
Art.6 Comercializarea băuturilor fermentate altele decât berea şi vinul, sub alte denumiri, faţă de cele prevăzute în prezentele norme sau prin asociere de termeni sau cuvinte precum: ‘’gen’’, ‘’tip’’, ‘’mod’’, ‘’stil’’, ‘’marca’’, ‘’gust’’ ori sub alte denumiri asemanătoare celor prevăzute în prezentele norme, sau în Regulamentul (CEE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 179 /1999, Regulamentul (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.1576/89 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 39/16 din 13.02.2008 ori în Regulamentul (CEE) nr. 1601/1999 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, cu amendamentele şi modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 149/199, nu este permisă.
Art.7 (1) Specificaţia tehnică sau standardul de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice, condiţiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea şi denumirea comercială, de respectarea cărora este răspunzător producătorul, constituie împreună cu Licenţa de fabricaţie, eliberată pentru această categorie de băuturi, temeiul legal în baza căruia aceste băuturi se fabrică şi se vând.
(2) Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza documentaţiei tehnice a produsului, buletinului de analiză şi a probei martor.
CAPITOLUL III
Etichetarea şi Îmbutelierea
Art.8 (1) ) Etichetele băuturilor prevăzute în prezentele norme trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, conform prevederilor HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Directivei 2000/13/CE privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare, următoarele elemente:
a) denumirea sub care este vândut produsul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) volumul net;
d) concentraţia alcoolică care se va înscrie în cifre cu cel mult o zecimală urmată de simbolul „% vol.” şi poate fi precedată de cuvântul „alcool” sau de abrevierea „alc.”;
e) data durabilităţii minimale pentru băuturile fermentate ce prezintă concentraţia alcoolică mai mică de 10% exclusiv;
f) condiţii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesită indicaţii speciale;
g) adresa producatorului ori ale ambalatorului ori ale distribuitorului; în cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se înscriu numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;
h) o menţiune care să permită identificarea datei îmbutelierii.
(2) Etichetarea, publicitatea şi prezentarea băuturilor prevăzute în prezentele norme nu trebuie să cuprindă cuvinte, desene, elemente figurative sau orice altă combinaţie a acestor semne identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, a unei indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată, care:
- pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii cărora le sunt adresate;
- pot fi confundate de către consumatorii cărora le sunt destinate, cu descrierea completă sau parţială a unui vin a cărei descriere este stabilită prin dispoziţii speciale.
(3) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net, concentraţia alcoolică şi, după caz data durabilităţii minimale trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual; informaţiile înscrise pe etichetă nu pot conţine cuvinte care reprezintă denumirea unui soi de struguri, a unui areal viticol de producţie (ex: nume de podgorii viticole), a unei categorii de calitate sau învechire (ex: superior, extra, fin, extrafin, etc.), a unei indicaţii geografice sau denumire de origine controlată a vinurilor; toate cuvintele din denumirea sub care se vinde produsul se vor înscrie cu caractere de aceeaşi formă şi mărime; volumul net, concentraţia alcoolică şi, după caz, data durabilităţii minimale, trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual.
(4) Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care să nu permită ştergerea, să nu fie acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene.
(5) Denumirea comercială, mărcile comerciale utilizate, precum şi informaţiile înscrise pe etichetele băuturilor definite în prezentele norme nu trebuie sa cuprindă cuvinte precum ”crama”, ”castel” ” chateau”, ”podgorie”, „colinele”, „terasele”, „plaiul”, „podişul”, ”mustărie”, „pivniţa”, desene, elemente figurative sau orice altă combinaţie a acestora, precum şi orice alt înscris, utilizate pentru descrierea şi prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal viticol de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată; nu pot fi folosite cuvinte sau parţi de cuvinte folosite în denumirea soiurilor de vin precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Noir, Negru, Grasa, şi altele asemenea.
(6) Reprezentarea grafică a fructelor, arbuştilor sau pomilor fructiferi sau părţilor vegetale ale acestora, plantelor medicinale sau aromatice ori părţilor vegetale ale acestora, produselor sau subproduselor de origine agricolă din cultura sau flora spontană ori părţilor vegetale ale acestora, pe etichete, contraetichetă, banderole sau pe alte materiale de promovare, se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Reprezentarea grafică a strugurilor, viţei – de - vie sau a părţilor vegetale din acestea, pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisă.
Art.9 Punerea în circulaţie a băuturilor prevăzute în prezentele norme se face în conformitate cu reglementările în vigoare privind preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legala IML 8-01 „Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”, republicată la data de 11 iunie 2004.
